Cuvântul zilei – 13,10,2021

Cuvântul zilei de azi, de fapt expresia zilei de azi, este zicala populară ”a da sfară în țară”. Mulți dintre noi românii, o folosim greșit, pronunțând sfoară în loc de sfară.

Originea expresiei, în varianta ei originală „A da sfară-n țară/ Și răvașe prin orașe” datează de pe vremea în care oamenii își transmiteau noutățile astfel: fie prin semnale cu fum, aprinse pe înălțimi, fie prin mesageri trimiși cu scrisori, porunci sau răvașe – recunoașteți Poșta Română în cea de-a doua?

unoscuta zicală populară „A da sfară-n țară/ Și răvașe prin orașe” exprima două moduri diferite de a transmite veștile în secolele trecute: prin focuri aprinse pe înălțimi și prin oameni anume trimiși cu porunci și răvașe. Cel de-al doilea sistem de transmitere a știrilor avea să stea la temelia înființării serviciului modern de poștă. Curierii domnești mergeau călare pe caii puși la dispoziție de satele și orașele prin care treceau. De pe vremea când caii de poștă străbăteau drumuri lungi și anevoioase, sintagma <cal de poștă> a devenit termen de comparație pentru omul istovit de muncă și alergătură. Expresia „a te alerga ca pe un cal de poștă”, în uz în limba română, desemnează persoana trimisă în toate părțile, nevoită să rezolve treburile în mare grabă.

Când numărul curierilor s-a înmulțit, s-au înființat olacele. Cu olacele călătoreau și curierii care duceau corespondența în țările vecine, diplomații și solii străini. Călătorii străini aflați în trecere prin Țările Române ne-au lăsat, de altfel, interesante informații despre organizarea transporturilor pe drumurile olacului. În anul 1585, François de Pavie, pornind din Turcia cu gândul să ajungă în Polonia, traversează Moldova cu olacul, despre care scrie că era o căruță mică, atât de joasă și de ușoară „încât la o mișcare greșită se poate sări cu ușurință. În ea nu poate încăpea decât o singură persoană, cu perna și mâncarea sa”. Paul de Alep, călătorind și el prin Moldova în iarna anului 1650, laudă olacul românesc, mulțumită căruia „umbletul nostru era mai repede decât zborul unei păsări”.

Ion Ghinoiu – Calendarul țăranului român. Zile și mituri. Editura Univers Enciclopedic , 2020
Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este calendarul-taranului-roman.-zile-si-mituri-2020-ion-ghinoiu.jpg
Ion Ghinoiu – Calendarul țăranului român. Zile și mituri. Editura Univers Enciclopedic , 2020

Carte disponibilă online aici

Să revenim la exprezia zilei de azi. În Dicţionarul etimologic al limbii române întocmit de Alexandru Ciorănescu, în DEX şi în alte dicţionare, prin „sfară” se înţelege „Un miros greu, însoţit de fum, rezultat din arderea grăsimilor sau a cărnii, sau de la lumânările de seu”, adică ce spuneam mai devreme referitor la semnalele cu fum, se pare că nu doar indienii practicau aceasta modalitate de a transmite vești. De altfel, în filmele istorice (inclusiv în cele româneşti) există secvenţe în care, folosind un cod doar de ei ştiut, oamenii din diverse aşezări îşi transmit anumite lucruri prin aşa-numita semnalizare cu fum de pe un deal pe altul.

De ce era important ca focul să se facă într-o zonă înaltă? Pentru a putea fi observat de la o distanță de câțiva kilometri. După ce focul s-ar fi aprins, probabil că expeditorul mesajului ar fi adăugat iarbă verde sau rămurele pe foc, pentru a obține fumul acela alb, dens și înecăcios. Iar apoi, pentru a fi transmis mesajul, ar fi udat o pătură sau o lână de oaie și ar fi aruncat-o peste foc, apoi ar fi tras-o cu repeziciune, repetând procedura, în funcție de mesaj: ceva de genul, un fum = suntem atacați, 2 fumuri = am rămas fără provizii. Aici am presusus, doar, dar e logic că folosind această modalitate de a transmite un mesaj, mesajul în sine era prestabilit, cel mai probabil anunțând evenimente de importanță majoră, care priveau siguranța populației, și nu bârfa sau conversația de complezență.

Pe data viitoare!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: