8 septembrie. Sfânta Maria Mică

La 15 august, românii sărbătoresc Adormirea Maicii Domnului, iar în 8 septembrie Nașterea Fecioarei Maria. Este o sărbătoare foarte importanta pentru românii de pretutindeni, multe femei poartă numele Maria, printre care și eu. Așadar, urez La mulți ani tuturor sărbătoriților zilei de azi, împreună cu urări de sănătate și împlinire.

Consemnată de Tradiţia Bisericii, Naşterea Maicii Domnului s-a petrecut la „plinirea vremii”, în momentul în care omenirea aştepta şi era pregătită pentru venirea Mântuitorului, să fie scoasă de sub povara păcatului şi a decăderii.

Era nevoie pentru aceasta de o Fecioară curată care să-L nască pe Fiul lui Dumnezeu şi aceasta a fost Sfânta Fecioară Maria.

Părinţii Maicii Domnului sunt Sfinţii şi Drepţii dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana.

Ioachim, tatăl Maicii Domnului, era din seminţia lui Iuda şi urmaş al regelui David, iar mama sa, Ana, era fiica preotului Matthan şi descendentă din familia preoţească a lui Aaron, împlinindu-se astfel prorocia că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărătească şi preoţească.

Sfinţii şi Drepţii dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana trăiau în pace în Nazaret, dar ajunseseră la o vârstă înaintată fără a avea copii. Cu toate că erau bogaţi şi iubitori de Dumnezeu, din cauza nerodirii lor, Ioachim şi Ana erau defăimaţi, fiind socotiţi de contemporanii lor nevrednici şi neplăcuţi lui Dumnezeu.

Tradiţia spune că în al cincizecilea an al căsătoriei Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana, preotul de la Templu le-a refuzat în public jertfa, numindu-i „blestemaţi”.

Auzind aceasta, Sfântul Ioachim s-a mâhnit atât de tare, încât nu a mai putut să se întoarcă la casa sa. S-a dus în câmp, la păstorii pe care îi avea, şi a plâns pentru două lucruri: pentru nerodire şi pentru ocară. Dar şi-a adus aminte de strămoşul său Avraam, care la bătrâneţe a fost dăruit cu fii, şi a început să se roage Domnului şi Dumnezeului lui Israel ca să fie miluit, să i se ridice ocara dintre oameni şi să se dea rod însoţirii sale la bătrâneţe.

Sfânta Ana, aflând ce s-a întâmplat la Templu şi că a fost părăsită, cu multă durere s-a rugat la Dumnezeu, promiţându-I că, de va naşte fiu sau fiică, îi va închina Lui pruncul cu toată inima.

Aflaţi în durere, cei doi părinţi au primit veste prin arhanghelul Gavriil că rugăciunea lor nu a fost trecută cu vederea şi că Dumnezeu le va trimite binecuvântarea Sa, iar pruncul se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale şi că va fi un „vas ales lui Dumnezeu”. (Luca 1, 4-23)

După unele legende populare, Ana ar fi rămas însărcinată mirosind sau sărutând o frunză de păr sau o floare, după altele s-ar fi născut din durere de inimă, dintr-o mamă de 7 ani și un tată de 77 de ani.Cele două Sântămării încadrează calendaristic Anul Nou Biblic (1 septembrie), presupusa Facere a Lumii. De altfel, multe dintre trăsăturile specifice Anului Nou Biblic sunt preluate de Sântămăriile românești. Peste o mare sărbătoare din preajma echinocțiului de toamnă, dedicată morții și renașterii unei zeițe preistorice, Părinții Bisericii creștine au suprapus Nașterea Născătoarei și Pururea Fecioarei Maria, numită de români Maica Domnului, Sântămăria Mică sau Precista Mică. În calendarul popular, Sântămăria Mică este hotar astronomic între vară și iarnă, marcat de închiderea pământului pentru reptile și insecte, de plecarea păsărilor migratoare spre țările calde, de schimbarea pălăriei cu căciula, de târgurile și iarmaroacele unde se vindeau și se cumpărau produse specifice sezonului etc. Sosirea acestei zile indica țăranului activitățile practice care urmau a fi efectuate: culegerea ultimelor plante și frunze de leac, bătutul nucilor, începerea culesului viilor, semănatul grâului, orzului și secarei, jupuirea cojii de pe ulmi, fibră vegetală folosită primăvara la legatul viței de vie. Sântămăria Mică și Sântămăria Mare sunt sărbători respectate cu sfințenie de românii de pretutindeni, în special de femeile dornice să aibă copii și să nască ușor.

Ion Ghinoiu – Calendarul țăranului român

Potrivit tradiţiei, când Maria a împlinit trei ani, sfinţii Ioachim şi Ana au adus-o la templu, unde avea să rămână până la vârsta de 15 ani.

Icoană pe sticlă cu tema „Nașterea Maicii Domnului”, datare secolul al XIX-lea, zonă de proveniență Nicula, Cluj, Transilvania – Colecția Muzeului Național al Țăranului Român

Calendaristic, Sfânta Maria Mică înseamnă sfârșitul verii. Știți vorba: a trecut Sfânta Mărie, te-ai (ușurat) în pălărie. Oamenii nu mai poartă pălării, căci vremea începe să se strice. Vine toamna.

Legendă: Maica Domnului și păianjenul

Se zice că Maica Domnului torcea și țesea singură pânza din care făcea cămașa Fiului Său Iisus Hristos. Într-o zi, un păianjen îngâmfat i-a zis că el poate țese o pânză mai subțire și mai fină. S-au luat la întrecere și păianjeul a câștigat. Maica Domnului l-a blestemat să-și afle hrana numai din tors și țesut.

Citește și Sânziene-n mândre ii

Se spune că Maica Domnului stă în genunchi lângă femeia care țese.

Sursa articol: agerpres.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: