421 de ani de la prima unire

421 de ani de la prima unire: 27 mai 1600 – ziua în care Mihai Viteazul a devenit voievodul tuturor românilor

Mihai Viteazul, foto basilica.ro

În data de 27 mai 1600 are loc prima unire a românilor, iar Mihai Viteazul emite un hrisov în care se intitulează „voievod și domn a toată Țara Românească și al Ardealului și al Țării Moldovei”. Încă de la urcarea pe tronul Țării Românești, Mihai Vitaezul îşi doreşte unificarea celor trei principate. Cunoscut şi sub numele de „Malus Dacus” (Dacul cel Rău), Mihai se pregăteşte pentru al doilea pas: eliberarea Transilvaniei de sub domnia lui Andrei Bathory.

Episoade marcante din viaţa voievodului se consumă la Vâlcea, un judeţ cu o deosebită încărcătură istorică. Vâlcea este şi tărâmul iubirii dintre legendarul Mihai Viteazul şi Doamna Stanca.

Mihai Viteazul s-a născut orfan, iar mamei sale nu i-a fost uşor în lupta zilnică cu viaţa. El devine în mai 1600 „domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi Moldovei”. În judeţul Vâlcea există mai multe locuri care amintesc de viteazul domn. Potrivit unor documente istorice se spune că Mihai ar fi fost botezat în biserica din Drăgoeşti. După divorţul de Dumitru, postelnic din Vâlcăneşti, Doamna Stanca (frumoasa nepoată a postelnicului Dracul din Măneşti) s-a căsătorit cu Mihai la bisericuţa din Proieni (Brezoi) în anul 1584.

Bisericuţa de la Proieni, Vâlcea, foto Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Vâlcea

Din mariajul lor au rezultat doi copii, Nicolae şi Florica Pătraşcu. Această căsătorie a fost extrem de profitabilă pentru viitorul domn care s-a ales cu multe moşii şi chiar alianţe cu marii boieri ai ţării.În primăvara anului 1603, după călătoria întreprinsă la Viena, cu ajutorul lui Radu Şerban, doamna Stanca şi fiica sa Florica s-au reîntors în Ţara Românească, imperialii asigurându-le că vor acorda sprijin pentru Nicolae Pătraşcu. Vâlcea era cuprinsă de epidemia de ciumă încă de la sfârşitul anului 1602 şi din păcate doamna Stanca s-a stins răpusă de nemiloasa boală fiind înhumată în curtea Episcopiei Râmnicului.

Mihai Viteazul și doamna Stanca, foto wikipedia

Istoricul Nicolae Iorga înclină să atribuie lui Mihai Viteazul și finalizarea construirii bisericii „Cuvioasa Paraschiva” din Râmnicu Vâlcea, rămasă neterminată din cauza decesului tatălui său, Pătraşcu cel Bun. Acesta s-a stins în acelaşi an în care venea pe lume viitorul domnitor al Ţării Româneşti, în anul 1557, creșterea acestuia rămânand în grija Tudorei. Tot prin Vâlcea, 6.000 de oşteni olteni aflaţi sub comanda fraţilor Buzeşti au traversat Defileul Oltului pentru a se uni cu armata lui Mihai la 26 octombrie 1599, cu două zile înainte de bătălia de la Şelimbăr (Sibiu). Prin urmare domnul a intrat triumfător la data de 1 noiembrie 1599, în Alba lulia, ca să treacă munţii în mai 1600 şi să devină „domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi Moldovei”, înfăptuind cele două mari aspiraţii ale românilor: independenţa şi unitatea politică a tuturor teritoriilor româneşti.

Pentru acest ideal Mănăstirea Cozia a acordat domnului sub formă de împrumut, „20.000 aspri şi plumb foarte mult”. Mihai Viteazul a locuit o lună în Judeţul Vâlcea, în satul Ruda din Budeşti.

În toamna anului 1600, Mihai Viteazul are parte de o serie de înfrângeri. În Transilvania, nobilimea maghiară şi generalul Basta şi-au manifestat ostilitatea faţă de domnul muntean, iar în lupta de la Mirăslău, voievodul este înfrânt de Basta (18 sept. 1600). După ce este învins şi de oastea moldovo-polonă la Bucov, Mihai se retrage spre apus, la Curtea de Argeş „până la satul Ruda”. Ajuns aici la data de 20 octombrie 1600, Mihai Viteazul îşi organizează tabăra militară ce avea mai bine de 10.000 soldaţi. Numele satului „Ruda” provine de la o familie boierească care, începând cu a doua jumătate a secolului al XVI-lea, devenind locul de reşedinţă ales de Ivan Rudeanu, mare medelnicer şi cel de la care porneşte genealogia boierilor Rudeni. Satul Ruda este situat la circa 15 km de Râmnicu Vâlcea, unde se afla pe atunci, trecerea peste râul Olt, şi drumul de-a lungul căruia se putea ajunge la Turnu Roşu, în Transilvania, unde se afla tabăra imperială.Urmaşii lui Ivan Rudeanu, se înrudesc cu Basarabii. Potrivit istoricului Nicolae Bănică Ologu, Ivan Rudeanu a avut şapte fii (Teodosie, Tudor, Chirca, Oprea; Staico, Pârvul, Iştfan) şi două fiice (Caplea şi Stana). Domnitorul a fost găzduit de boierii Rudeni mai bine de o lună, până la 26 noiembrie 1600. De altfel bisericuţa cu hramul Sfinţii Voievozi din Ruda a făcut parte din vâltoarea bătăliilor purtate de Mihai Viteazul, aici fiind înhumate o parte din victime. Lăcaşul a fost ridicat ca şi biserică de curte la reşedinţa boierilor Rudeni, în secolul al XVI-lea. Din Ruda, domnitorul a pregătit strategia atacului împotriva polonezilor Jan Potocki şi moldovenilor lui Simion Movilă. El a trimis o mică oaste condusă de banul Udrea Băleanul spre Curtea de Argeş, pentru a organiza o ambuscadă celor care veneau dinspre Piteşti. Din nefericire este trădat de oamenii săi care trec de partea lui Simion Movilă împreună cu Teodosie Rudeanu şi alţi mari dregători. Ultimii mercenari părăsesc tabăra de la Ruda în noaptea de 25 – 26 noiembrie 1600.Părăsit de boieri şi noroc, cu familia exilată în Ardeal, la 25 noiembrie 1600, Mihai Viteazul a trecut Oltul pe la Râmnicu Vâlcea mergând spre Craiova, unde a executat mai mulţi boieri trădători, l-a învins pe beiul de Vidin, la Dunăre, apoi a intrat în Transilvania, prin pasul Vulcan, cu cei 7.000 de călăreţi, câţi mai rămăseseră, trecând prin Deva, Oradea şi Debreţin, iar în luna ianuarie a ajuns la Viena.

Din perioada şederii la Vâlcea, se păstrează şi documentul prin care Mihai Viteazul cumpără satul Costeşti de la megieşii de acolo, pe care îl dăruieşte Mănăstirii Bistriţa: „era la mare strâmtoare şi supărare din toate părţile şi la împuţinarea strângerii de bani. Şi apoi, după aceia s-a gândit să întărească mai sus-zisa mănăstire şi de acolo, din puţinii bani pe care îi mai avea domnia lui, iarăşi pentru leafa unor ostaşi [… ] care cu glas mare, au fost de acord”. Pe 9 august 1601 Mihai Viteazul este asasinat mişeleşte la Câmpia Turzii din ordinul generalului Basta. „Şi căzu trupul lui cel frumos ca un copaci, pentru că nu ştiuse nici să împrilejise sabia lui cea iute în mâna lui cea vitează şi rămase trupul gol în pulbere aruncat, că aşa au lucrat pizma încă din începutul lumii”. Turturea Paharnicul şi Radu Buzescu au reuşit să „fure” capul domnitorului şi să-l aducă la Mănăstirea Dealul de lângă Târgovişte tot prin Vâlcea, traversând Defileul Oltului.

Tot pe aceste meleaguri are loc şi ultima întâlnire între familia lui Mihai şi mama sa, înaintea plecării spre Praga a soţiei şi fiicei lui. Aşadar, trei generaţii se întâlnesc la Mănăstirea Cozia, ctitoria lui Mircea cel Bătrân, pentru a-şi lua rămas bun: doamna Stanca, fiica sa Florica şi mama lui Mihai, Teodora (Tudora), care se călugărea aici sub numele de Theofana. Refugiată la Cozia încă din toamna lui 1600, pentru a fi mai aproape de fiul ei Mihai şi a evita trimiterea ca ostatic, aşa cum ceruseră Basta şi nobilii ardeleni. În ciuda faptului că nu i s-a spus niciodată doamnă, nefiind căsătorită cu Pătraşcu cel Bun, tatăl lui Mihai, Teodora nu era o călugăriţă obişnuită, ci o mamă de domn. Tot la Cozia, Theofana a primit pe neaşteptate „o veste cruntă şi cutremurătoare ,,săvârşirea zilelor drag fiului meu Mihai Voievod”. Spre finalul vieţii sale aflată în ,,vreme de bătrâneţe, slăbiciune şi de neputere”, dăruieşte Mănăstirii Cozia satele Frăsinet şi Studeniţa din judeţul Romanaţi, pentru sufletul ei şi al lui Mihai Vodă.

Mănăstirea Cozia – locul de veci al domnitorului Mircea cel Bătrân şi al maicii Theofana, foto Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Vâlcea

Text: Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Vâlcea

Foto: #cniptvalcea ; https://basilica.ro/; https://ro.wikipedia.org/Surse: http://enciclopediaromaniei.ro/ ; https://www.istorielocala.ro/ ; Enciclopedia judeţului Vâlcea; Biblioteca Naţională a României;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: