21 mai – La mulți ani, Constantin și Elena!

De astăzi, odată cu postarea aceasta pe blog, am făcut o nouă categorie: sărbători românești. Nu suntem români dacă nu sărbătorim, și adevărul e că ar trebui să sărbătorim mai des, orice, oricând, oricum.

Irina Nicolau a alcătuit un calendar comentat al sărbătorilor românești vechi pentru folosul orășenilor de azi, concentrat în volumul Ghidul sărbătorilor românești. Funcțiile unei sărbători sunt acelea de a întreține relația cu sacrul – ”ea oprește lumea în loc și îî abate pe oameni de la cele lumești, ajutându-i să-și reînnoade legăturile cui cele de dincolo”, de a reface grupul comunitar – ”sărbătorile favorizeaza comunicarea directă, pe care se bazează cultura țăranului” și de a pune societatea în acord cu Cosmosul – omul ”în timpul sărbătorii trăiește mai acut decât oricând sentimentul întregului”.

Asăzi, 21 mai, românii sărbătoresc pe sfinții Împărați Constantin și pe mama sa, Elena.

De la Brosen – Operă proprie, CC BY 2.5, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=332474

Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus născut în 272/274 și decedat în mai 337, mai este cunoscut sub numele de Constantin I sau Constantin cel Mare, a fost împărat roman între 306 și 337, devenind conducător al întregului Imperiu Roman după înfrangerea lui Maxentiu și a lui Liciniu. Legenda spune că în toamna anului 312, în ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a zărit pe cer, în plină zi, o cruce strălucitoare, deasupra soarelui, ce avea inscriptia: “in hoc signo vinces” – “prin acest semn vei birui”; iar pe timpul nopții i s-a arătat în vis însusi Iisus Hristos, cu semnul crucii, cerându-i să pună acest semn sfânt pe steagurile soldaților săi, urmând să fie protector în focurile bătăliei. Constantin a procedat întocmai după aceste semne și a câștigat bătălia.

Flavia Iulia Helena’ (c.248 – 329) a fost căsătorită cu generalul roman Constantinius Chlorus, fiind mama Împăratului Sfântului Constantin cel Mare. A fost o femeie deosebit de credincioasă și cunoscută pentru pioșenia ei. A înfăptuit pelerinajul în Palestina și în provinciile răsăritene, fiindu-i atribuite găsirea moaștelor Sfintei Cruci a lui Hristos și aflarea rămășitelor celor trei magi. Se spune că în timp ce era in pelerinaj, a văzut oameni care duceau un mort pe o colina unde erau 3 cruci. Aceștia îl apropiau de fiecare dintre ele. Ajungând la ultima, când mortul a atins crucea, a înviat. Așa a fost descoperită crucea pe care a fost răstignit Hristos.

Pentru ţăranul român, 21 mai nu este numai sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi, ci şi ziua de Constantin Graur sau Constandinu Puilor – momentul în care păsările din pădure încep să-şi înveţe puii să zboare.Pe când se afla în luptă cu duşmanul mai puternic, Împăratul Constantin a cerut ajutor lui Dumnezeu şi, ziua în amiaza mare, a apărut pe cer o cruce luminoasă pe care sta scris cu litere de stele „Prin acest semn vei învinge”. Peste noapte, împăratul l-a visat pe Iisus care îl îndemna să facă un steag de luptă cu semnul crucii pe el. Aşa a făcut şi a devenit învingător.Devenind stăpân al Romei, Constantin dă în 312 un decret de încetare a prigonirii creştinilor. Mută capitala imperiului roman în Bizanţ, unde construieşte mult pentru cetatea care îi va purta numele – Constantinopole. Luptă pentru unitatea credinţei creştine, tulburată de erezia lui Arie. Participă la Sinodul de la Niceea, a cărui ţinere el o hotărâse.În lucrările sale a fost susţinut cu râvnă şi evlavie de mama sa, Elena. O trimite pe împărăteasă la Ierusalim ca să descopere Sfânta Cruce. Iar ea o găseşte! Elena ridică biserici la Sfântul Mormânt, în Betleem şi Niceea. Moare în 327. Peste zece ani, în 337, moare şi împăratul Constantin.Aşa începe istoria de peste un mileniu a Bizanţului, care pentru români a însemnat mult…

Irina Nicolau – Ghidul sărbătorilor românești (Humanitas, 1998)

Irina Nicolau (1946-2002) a fost folcloristă, eseistă, specialistă în etnologie, istorie orală și muzeologie. S-a născut la București într-o familie de aromâni, după tată, şi greci, după mamă. A studiat la Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti. Între 1970-1989 a fost cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor. După 1990, a intrat în echipa cu care pictorul Horia Bernea a îmființat Muzeul Ţăranului Român, unde a coordonat „Programele de etnologie și activitate culturală”, organizînd expoziții, programe de antropologie vizuală și memorie orală, publicarea de lucrări de etnologie alternativă, lecții pentru copii în Școala satului, conferințe. A consemnat mărturii ale participanţilor la evenimentele din decembrie 1989 în volumele „Ne-a luat valul” şi „Vom muri şi vom fi liberi”, apărute în 1990. Este autoarea mai multor cărți, unele dintre ele în colaborare, între care amintim aici „Povestea Elisabetei Rizea din Nucşoara, urmată de mărturia lui Comel Drăgoi” (1993), „Piaţa Universităţii” (1997), „Ghidul sărbătorilor românești” (1998), „Lecţii cu poveşti despre facerea lumii” (2000), „Obiceiuri și superstiții la români” (2000), „Aromânii. Credințe și obiceiuri” (2001), „Haide, bre! Incursiune subiectivă în lumea aromânilor” (2001), „Talmeş balmeş de etnologie şi multe altele” (2001), „Gând bun” (2001), și „Arca lui Noe” (2002). Doctor în filologie, membră a Societăţii de Antropologie Culturală Română, și a Societăţii Europeniştilor, Irina Nicolau a colaborat cu rubrici permanente sau articole la „Dilema”, „România literară”, „Revista 22” și alte publicații din România, unde în perioada 1990 – 1999 a publicat peste 150 de articole. În 1991, a fost oaspetele Monicăi Lovinescu la microfonul Europei Libere. 

Pe Irina Nicolau o găsiți aici

Recomand să-i citiți și cartea, veți afla lucruri interesante și surprinzătoare despre sărbători pe care cu siguranță nu le-ați sărbătorit vreodată: zilele bubatului, Sânpetrul lupilor, ziua șarpelui, Foca, și care au contribuit la formarea poporului nostru.

Sursa articol: europalibera.ro, wikipedia, Irina Nicolau

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: