Barajul Vidraru

De-a lungul Transfăgărășanului, la 40 de kilometri de Curtea de Argeș, între versanții Pleașa și Vidraru, se află Lacul și Barajul Vidraru – construit între 1960 – 1966, pentru producția de energie electrică, irigații și prevenirea inundațiilor, fiind acum un loc excelent și pentru recreere.


Lacul de acumulare de la Vidraru are un volum total de 465 de milioane de metri cubi, dintre care 320 de milioane de metri cubi reprezinta volumul util. Nivelul normal de retenție este de 830,00 mdM, lacul având, la aceasta cotă, o suprafață de 870 de hectare și o lungime de 14 kilometri.

Construit între ani 1960-1966 în scopul producerii de energie electrică, pentru irigații și pentru a evita inundațiile, complexul hidroenergetic amenajat pe râul Argeș este reprezentat de centrala hidroelectrică (denumită “Gheorghe Gheorghiu-Dej” până în 1989) și un ansamblu de 14 microhidrocentrale în aval ce dezvoltă o producție de energie de 350 milioane kWh.

Centrala principală se află într-o galerie săpată la 130 m sub albia râului Argeș și a fost proiectată astfel încât să se poată controla hidrocentrala de la distanță, din București. Prezintă o putere de 220MW și capacitate de producție energie de 400 milioane kWh pe an, în condiții de precipitații medii.

Regularizarea debitului Argesului (și afluenților Topolog, Vâlsan, Cernat, Doamnei, Valea lui Stan, Limpedea) contribuie de asemenea la mărirea suprafețelor irigate din bazinul Argesului cu aproximativ 100000 hectare și prevenirea viiturilor în teritoriul Argesului – permițând efectuarea agriculturii pe suprafețe extinse care altfel ar fi fost afectate de inundații.

Barajul Vidraru prezintă o înălțime de 166,6 metri, o lungime a coronamentului de 307m și o grosime a coronamentului de 6 m. Arcul barajului cuprinde 22 de coloane verticale îmbinate prin rosturi de dilatație, iar fiecare coloană este secționată în lamele de 2 m înălțime. Pentru construcție au fost necesari 480 000 metri cubi de beton nearmat, impermeabil, marca B600.

Schema de amenajare a râului Argeș

Corpul barajului se află în interiorul versanților munților Pleșa și Vidraru, fiind străbătut de 9 galerii orizontale din care se controlează și măsoară starea de integritate a barajului. Comunicarea între galerii se face fie cu cele două lifturi interioare sau pe căile exterioare de acces.


În anii în care s-a lucrat la baraj (1961-1965) s-au realizat volume impresionante: s-au forat 42 de kilometri de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 de metri cubi de rocă, dintre care 1 milion de metri cubi în subteran, s-au turnat 930.000 de metri cubi de beton, dintre care 400.000 de metri cubi în subteran și s-au montat 6.300 de tone de echipamente electromecanice. A fost o investiție de 1,47 de milioane de lei la nivelul anilor ’60.


Edificiul a fost realizat din beton cu dublă curbură din 22 de ploturi verticale, având o înălțime de166,6 metri și o lungime de coronament de 307 metri și traversat de nouă galerii orizontale interioare în care se găsesc amplasate aparatele de măsură și control. Pentru realizarea lui au fost necesari 480.000 de metri cubi de beton. Barajul are 6 metri grosime la coronament și 25 de metri la bază si se sprijină pe versanții munților Pleașa și Vidraru.

La momentul finalizării construcției, barajul Vidraru se clasa pe locul 5 în Europa și pe locul 9 în lume. Poziția în Europa a rămas aceeași, însă la nivel mondial barajul a ajuns pe locul 27.

Sursa articol muntii-fagaras.ro, transfagarasan.travel

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: