Ion Ghinoiu – Calendarul țăranului român. Zile și mituri

Calendarul taranului roman. Zile și mituri, de Ion Ghinoiu (Editura Univers Enciclopedic , 2020), conține sărbătorile și obiceiurile calendaristice înregistrate din provinciile istorice unite la 1 decembrie 1918.

In perioada Unirii, țăranul folosea două tipuri de calendare: unul oficial, recunoscut de stat și de biserică, și altul neoficial, transmis exclusiv pe cale orală. Spre deosebire de Calendarul bisericesc, Calendarul popular îi indica în plus săteanului semnificațiile materiale sau spirituale ale zilelor sărbătorite:

  • la Nunta urzicilor (Duminica Floriilor) înflorește urzica și nu mai era folosită în alimentație;
  • Impuiatul urșilor (1 august, Scoaterea Sf, Cruci) anunța perioada de împerechere a urșilor;
  • Nunta oilor (14 octombrie, Sf. Cuv. Parascheva) se amestecau berbecii cu oile pentru împerechere;
  • la Ziua cucului (25 martie, Buna Vestire), acesta începe a cânta vestind ziua egala cu noaptea etc.

„Legământul încheiat până la moarte între fete este numit, în Banat, Mătcuțatul Fetelor. Ceremonia se desfășoară în casă, în jurul unei mese, sau în grădină, în jurul unui pom fructifer, de obicei un măr înflorit. În cazul în care legământul se face în casă, acesta cuprinde următoarele secvențe: înțelegerea între fetele care doresc să se prindă mătcuțe sau surate, prepararea unei turte din făină de grâu de către o femeie iertată [femeie în vârstă, rămasă necăsătorită sau devenită văduvă] sau o fată curată; alegerea unei gazdei care oficiază legământul; așezarea fetelor în jurul mesei împodobite cu turta coaptă și presărată cu sare; decuparea unei cruci din turtă și inmuierea ei cu atâtea picături de vin câte fete se prind mătcuțe sau surate; tăierea și împărțirea crucii înmuiate în vin cu un ban de argint, în atâtea bucăți, câte fete se prind surate; mestecarea și înghițirea turtei sacre primită după tăierea ei cu moneda de argint; invocarea divinității populare: „Mătcălău, Mătcălău!/ Roagă-te lui Dumnezeu/ Să ne ferească de rău/ Că și noi cât vom trăi/ În tot anul te-om cinsti/ Te-om cinsti cu chiți de flori/ L-aste mândre sărbători!/ Te-om cinsti și pomeni/ Cum Mătcuțe ne-om numi/ Până-n lume vom trăi!” După îmbrățisarea și sărutarea suratelor, ceremonia se încheie cu un ospăț la care participă părinții și rudele lor apropiate. Banul de argint este tăiat în atâtea bucăți câte fete s-au legat mătcuțe. Bucata primită de o surată este păstrată cu mare grijă pentru a i se pune în sân la înmormântare ca să fie recunoscută pe lumea de dincolo de celelalte surate. În timpul vieții suratele se vizitează în ziua de Mătcălău, cu care prilej își aduc daruri și buchete de mătcuțe (flori de primăvară). Local, în ziua de Mătcălău se înfârtățeau, după un scenariu asemănător, și feciorii.”

Calendarul țăranului român. Zile si mituri 2020 – Ion Ghinoiu

Aprilie este luna a doua în calendarul vechi roman, cu începutul de an la 1 martie, și luna a patra în calendarele iulian și gregorian, cu începutul de an la 1 ianuarie. Numele popular al lunii, Prier, înseamnă timp favorabil, prielnic holdelor și turmelor de vite. Prin nord-vestul Transilvaniei aprilie se numea și Luna Taurului. Local, prin Transilvania, în Bistrița-Năsăud, se numea Florar, Luna Florilor.

Când vremea e înșelătoare, cu timp friguros și secetos pentru semănături, aprilie anunță sărăcia și se numește Traistă-n Băț, iar prima zi a lunii este dedicată păcălitului oamenilor, fiind numită de maramureșeni Ziua Nebunilor. În luna aprilie se continuau arăturile și semănăturile de primăvară, se închideau țarinile pentru pășunatul devălmaș, se formau turmele, se angajau ciobanii și văcarii, se tundeau oile înainte de a fi urcate la munte, se reparau sau se construiau țarcurile și oboarele pentru vite etc. Dintre sărbătorile cu dată fixă și cele cu dată mobilă se detașează Paștele, sărbătoare centrală a calendarului festiv creștin, și Sângiorzul, străvechi început de an pastoral.

Carte disponibilă online aici

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: